joi, 23 octombrie 2008

Astazi, acolo unde am calatorit vintul batea.

Astazi, acolo unde am calatorit vintul batea. Tare. " Si rochia se zbate disperata sa-mi ascunda genunchii". Nici gind. Astazi pantalonii o scutesc ( pe rochie) de grija asta...Iar pe femeia sergent o gasesti oricum si in cele mai diafane fuste. Dar nu, nu despre pierderea feminitatii voiam sa vorbesc aici.
Revin; ma intrebam cum se numeste vintul asta care batea.
In minte mi se amestecau nume de vinturi invatate in scoala : muson( care inseamna anotimp) simunul (care inseamna veninos), crivatul (a carui etimologie nu o stiu), austrul, alizeul, foehnul, zefirul...O salata de vinturi neasezonata. Une salade de vents décoiffée.
Brusc mi-am amintit de mistral si de intimplarea cu el. Eram linga Montpellier, la Palavas care s-ar parea ca inseamna le marais aux oiseaux ( palus avis). Era acum 13 ani si vedeam pentru prima oara Mediterana. Traversasem Camargue cu caii ei albi alergand liberi ( credeam eu), cu pasarile flamingo in grupuri mari de parca iazurile inflorisera.
Totul respira libertatea. Eram intr-o stare de uimire, fericire si beatitudine pe care, ca de obicei la virsta aceea, o credeam impartasita si de ceilalti.
Eram cu un grup de francezi si ajunsa la plaja n-am stiut cum sa o zbughesc mai repede ca sa ating marea miraculoasa cu toata epiderma. Inainte sa ma arunc in valuri i-am auzit pe francezi mormaind ceva despre mistral.
Si-am inotat si-am inotat inspre albastru cu gindurile mele fericite, cu simturile imbatate si zapacite intr-o uitare indescriptibila. Irepetabila? Cred ca da.
La un moment dat m-am gindit sa ma intorc. Era mult mai greu. O multime de valurele ma plezneau peste fata si parca nu inaintam deloc. In jur nimeni. Noroc ca inot bine. Nu stiu cit am facut pina la mal ( sigur muuuult) dar ajunsa pe nisip, absolut epuizata dar tot fericita a trebuit sa ascult zbieretele graseiate ale francezilor care imi spuneau ca au vrut sa cheme elicopterul sa ma salveze din mare si ma intrebau cine ar fi platit pentru asta. Au spus ei multe cuvinte grele pe care am preferat sa le uit sau poate fiind in argou nu le-am inteles.:-))
O fraza spusa cu obida mi-a ramas insa in minte: " Toata lumea stie. Cind bate mistralul nu intri sa inoti in mare."


Si ce ar trebui sa fac? Poate asta.

duminică, 19 octombrie 2008

Piinea

De ceva timp imi place sa fac piine. M-am tot intrebat de ce. Rapunsurile pe care mi le-am dat nu m-au satisfacut deloc.
Am gasit insa raspunsul unei doamne pe care o iubesc cu adevarat. Iata. Merita:

http://www.ina.fr/archivespourtous/index.php?vue=notice&id_notice=I00005364

marți, 9 septembrie 2008

Experiente

Am licitat pe internet pentru o carte si am cistigat.
Alexis Henri Charles de Clérel, viconte de Tocqueville multumesc pentru ca mi-ati oferit o noua experienta!
Si o noua emotie. Si un nou prilej de meditatie.
Au plaisir de vous lire...

vineri, 29 august 2008

Viziune

"Tara e un santier", parca asa suna o lozinca veche care imi pulseaza undeva intr-un colt de creier.
Oricum drumul meu de la serviciu acasa e un santier. Nu se lucreaza doar pe o strada ci pe vreo trei. Asteptind in coada imensa de masini privesc deseori in gol, absenta cu gindurile valatucind departe. Uneori am avut impresia ca vad un film pe repede inainte, cu imagini prea frenetice ca sa le poti surprinde si care iti lasa doar o senzatie halucinanta de irealitate.
Ieri insa, blocata in trafic am vazut o scena desprinsa parca dintr-un film science-fiction: un om traversa drumul iar dupa el venea un excavator. Excavatorul parea un animal urias si blind care il urma docil pe om, avind in cupa niste pachete pe iti dadea impresia ca le cara -asa cum unii ciini aduc ziarul sau chiar anumite mici cumparaturi spre mindria stapinului.
Omul s-a intors si a parut ca ii spune ceva Excavatorului care a clatinat din ..."cabina" si, resemnat a continuat sa il urmeze in acelasi ritm lent, somnoros in atmosfera psihedelic-prafoasa a strazii.

sâmbătă, 14 iunie 2008

...

Azi am avut examenul pentru centura neagra ( TKD) . 3 ore si jumatate.
A fost foarte greu. Desi anul asta am alergat 5 km in fiecare zi inafara de sfirsitul de saptamina.
Stiu ca am facut foarte bine dar nu pot sa ma bucur.
Ca intotdeauna nu cred ca merit.
Cu toate astea stiu ca o sa o am.Centura neagra.
Sunt atit de obosita incit nu pot sa dorm.
Tuturor din clasa le e frica sa lupte impotriva mea. Doar instructorul e foarte mindru de eleva lui care nu face pasul inapoi.
Aproape ca imi vine sa rid. Cine ar crede asta atunci cind ma vede prima oara?

Vacanta placuta tuturor!

miercuri, 11 iunie 2008

Asa ma simt azi...



Once I wanted to be the greatest
No wind or waterfall could stall me
And then came the rush of the flood
Stars of night turned deep to dust

Melt me down
Into big black armour
Leave no trace of grace
Just in your honor
Lower me down
To culprit south
Make 'em wash
The space in town
For the lead and the dregs
Of my bed i've been sleepin'
Lower me down
Pin me in
Secure the grounds
For the later parade

Once I wanted to be the greatest
Two fists of solid rock
With brains that could explain
Any feeling
Lower me down
Pin me in
Secure the grounds
For the lead and the dregs of my bed
I was sleepin'
For the later parade

Once I wanted to be the greatest
No wind or waterfall could stall me
And then came the rush of the flood
Stars of night turned deep to dust

duminică, 8 iunie 2008

Ciresar- Compunere (clasa a doua/ a treia)

Suna frumos sa fii nascut in luna lui Ciresar...
Diminetile si serile de iunie sunt sunt inca racoroase, iar zilele sunt calde si placute.
Ciresele ( tocmai am mincat o multime ;-)) sunt niste fructe vesele si zglobii, nu foarte dulci, carnoase si au un simbure de care trebuie sa scapi intr-un fel sau altul.
Piata e plina de fructe si legume, de culori si mirosuri.
Are ceva vital, luna asta, un ceva care imi place.
Si, mai ales, in iunie incepe vacanta!!!!!!!