Voy a leer

Saptamina trecuta o colega a plecat la Madrid la o conferinta. M-a intrebat: "Ce sa-ti aduc de la Madrid?". Crezind ca e genul de intrebare politicoasa am spus "Nimic. multumesc". Ea insa insista: "Nu vrei tu o carte?" De unde stie ea ca imi place sa citesc, ma intreb, pentru ca rarele noastre conversatii se invirt in jurul unor subiecte anodine sau profesional-anodine...Oricum gindul tisneste brusc si spun da da Saramago daca gasesti, in franceza, si ii dau doua titluri: Eseu despre luciditate si Omul duplicat- care nu au fost traduse la noi.
Eram aproape sigura ca nu o sa le gaseasca asa ca mare mi-a fost surpriza cind la intoarcere imi intinde o carte si imi zice: "Nu am gasit-o pe prima , asa ca ti-am luat-o pe a doua."
E o carte mare si moale, putin fosnitoare, e noua dar are paginile galbui, e maleabila... blinda parca. Coperta e alba si are scrise in relief titlul si numele scriitorului: Jose Saramago El hombre duplicado. ( ah, nu a gasit-o in franceza asa ca mi-a cumparat-o in spanioala.)
Imi plimb degetele pe scrisul in relief, ca un orb, si nu pot sa descriu placerea care ma cuprinde la gindul ca o s-o citesc. Bineinteles apoi ma cuprinde ingrijorarea cu privire la nivelul spaniolei mele dar va merita orice efort, sunt sigura.

Acestea sunt intrebarile de pe coperta.
" Como saber quien somos? Que nos defines como personas individuales y unicas? Podriamos entercambiarnos con nuestro doble sin que nuestros allegados lo percibiesen?