"Like colored clouds miraculously frozen in an object"

Scriu din nou (nu, nu vorbesc de blog ci de alte scrisuri) ; scrisul a devenit un fel de ispita, un cintec de sirene; ba nu, e mai mult pentru ca nu-mi ofera promisiuni; imi ofera concretul: aici si acum; cuvintele care vin si se astern si-mi dau prin insiruirea lor placerea si linistea, cuvintele care nu vor sa vina si frazele sleampete si stirbe care ma chinuie rinjindu-mi in uritenia lor. De fapt cel mai mult ma deranjeaza lipsa de substanta. Prea multe cuvinte care nu spun nimic. Lipsa de forta. Dar cuvintele pe care le scrii asa gratuit iti sunt prietene : te arata asa cum esti, e greu sa te ascunzi de ele. Se tot foloseste expresia ca intr-o oglinda venetiana...cum oare erau oglinzile venetiene? Pe ce si bazeaza renumele? O sa caut... Am gasit un fragment care imi place.(desi nu are prea mare legatura cu oglinzile...aparent ;-)) )
“The glass of Murano has a quality which industrial glass will never be able to equal; perhaps because the material was born on a island, that for 1000 years lives around glass, perhaps because the manual tradition is still very strong, perhaps for other reasons, it maintains a depth and a transparency like colored clouds miraculously frozen in an object!”
Mh, suna bine, "like colored clouds miraculously frozen in an object”. Ce bine ar fi macar un cuvint sa gasesc care sa sune “like a colored cloud miraculously frozen in it”.