duminică, 24 iunie 2007

“Unele obiecte pur si simplu vor sa dispara”

Totul a pornit de la prozaicul mister al disparitiei castronului cu varza tocata maruntmarunt. Va spun, nu era nicaieri! L-am cautat peste tot (si in sifonier si in baie, m-am uitat daca nu l-am aruncat de la etaj intr-un moment de ratacire ;-))...nimic. Cind invitatii au sosit, le-am impartasit experienta paranormala a diminetii. Atunci A. a spus: “Stii eu cred ca unele obiecte pur si simplu vor sa dispara. Am avut multi ani o brosa aurie cu piatra. O purtam pe o rochie portocalie cu care se potrivea foarte bine. Intr-o zi nu era acolo. Am cautat-o mult si am gasit-o pe jos in sifonier. M-am bucurat si am prins-o la loc. A doua zi , nu mai era nicaieri si nu am mai gasit-o niciodata...Stii, eu cred ca unele obiecte pur si simplu vor sa dispara.” A. e mica, delicata si prea sensibila pentru lumea asta. O tristete blinda o invaluie discret.
Cred ca unele obiecte ca si unii oameni ar vrea uneori pur si simplu sa dispara.

2 comentarii:

Diana Adela Martin spunea...

:) pacat ca nu se sincronizam cu lucrurile care vor sa dispara dandu-le o mana de ajutor si uitand totul despre ele

Sophie spunea...

Buna Diana,

Interesant...Ipoteza de lucru e ca vor sa dispara. Nu stim daca ele isi doresc sa le si uitam. Uitarea, ca si amintirea pot fi binecuvintare sau blestem.
Iar sincronizarea (astazi numita si timing ;-))- ca in celebra expresie "bad timing") e rara.
Pe curind...