Tovarasul Iliescu (cu adaugiri)
Evit posturile despre politica.
Imi plac discutiile despre politica atunci cind sunt interesante vitale si purtate de oameni care au cultura dialogului.
S-ar parea ca ma pricep la oameni astfel incit imi dau seama usor de ce sunt in stare.(Nu mi-a placut niciodata Cioroianu iar acum inteleg si altii de ce.)
Mi-e scirba de clasa politica din Romania: daca nu sunt toti "fosti", atunci sunt copiii lor. Mi-e jale sa ma gindesc la viitor: flecari inculti imputiti tate gusati aroganti si suficienti toti prinsi in aceeasi plasa in care se gindesc la burtile casele si concediile lor si ale urmasilor urmasilor lor in veacul vecilor. Pe cuvintul meu daca stiu pe cine sa aleg pentru europarlamentare.
Sunt pentru votul uninominal dar mi-e teama ca iar nu voi avea pe ce nume sa pun stampila.
Asa cum titlul o spune postul asta a fost scris pentru ca i s-a facut publicitate blogului tovarasului Iliescu. Am intrat, bineinteles, curioasa ca intotdeauna. Acelasi limbaj pe care mi-l amintesc din vremea congreselor partidului cind mama zicea: Arunc televizorul pe geam!!!! Acelasi cintec: cel bun cel drept cel mare cel viteaz...
Ascultati ce zice tovarasul pe blog: "Am participat la discutii in calitate de om politic si de stat cu care sindicatele au avut cea mai lunga colaborare.Impreuna de-a lungul timpului am proiectat coordonatele dialogului sindicate-patronate-guvern.Am fundamentat CES. Impreuna am cautat solutii ca muncitorii de la oras dar si din mediul rural sa nu fie „perdantii tranzitiei”. Imi vine sa vars, pe cuvint!
Apoi bineinteles lupta cu justitia şi onestitatea proletara impotriva votului uninominal. Ma mir ca nu ne indeamna la o unitate de granit in jurul partidului in tara noastra manoasa si bogata acum europeana.
Iata: "Personal, nu voi vota la referendum, pentru că vreau să ne concentrăm atenţia asupra alegerilor pentru Parlamentul European, primele dupa intrarea in Uniunea Europeana foarte importante, pentru că ne consacră statutul de ţară membră a Uniunii Europene, şi contează cum ne alegem membrii din Parlamentul European .
Referendumul pentru introducerea votului uninominal va costa 47,3 milioane lei!!!"
Asa ca am incercat intr-un comentariu sa intreb cit ne-a costat venirea minerilor la Bucuresti? ( din toate punctele de vedere ) Bineinteles mesajul nu a aparut la comentarii. In schimb a mai aparut un articol al Presedintelui iubit; unul de multumire pt comunitatea bloggerilor care l-a primit "fara ostilitate". Apoi noul blogger zice, citez: "Nu cenzurez nimic. Anumite cuvinte sau asocieri determina rejectarea automata a mesajului. Fiind avertizat ca se pot strecura erori, ieri am verificat si spamurile. Mai mult de jumatate au fost publicate, urmand resetarea programului. Asa spun specialistii!. Recunosc ca, la programare chiar nu ma pricep."
Emotionant , lacrimile-mi uda barba. Nu m-am putut abtine si i-am mai izbit un comment (ultimul, promit sa nu mai deschid site-ul ):
"Mie nu mi-a aparut un mesaj in care va intrebam de mineri, mai bine zis cit a costat aducerea lor la Bucuresti + cit ne-au costat consecintele aducerii lor? Credeti ca acest cuvint “miner” determina rejectarea automata a mesajului? Si calculatoarele au resentimente fata de bietii oameni, masa de manevra fara vina?
Domnule Iliescu poate iar sunteti cinstit si va inconjurati de “specialisti “mincinosi. Nu cenzurati dvs dar mesajul NU este acolo…Asta e realitatea. Inca nu sunteti IN CUNOSTINTA DE CAUZA."
Exista in tara asta oameni care nu mai pot fi "asanati moral". Ei vor fi intotdeauna niste comunisti care se vor numi social democrati. Sunt oameni deformati moral si intelectual ;din pacate e vorba de generatii intregi care nici macar nu-si dau seama de bucatica de oglinda din ochii lor ca-n Craiasa Zapezii. Care nu-si dau seama cu nu avem nevoie de ei ci, poate cinic vorbind de disparitia lor. Habar n-am citi ani trebuie sa treaca si cite generatii trebuie sa moara ca sa existe si aici o alta mentalitate.
Propun insa o data pe saptamina sa se dea o ora de program din perioada comunista: Cintarea Romaniei, jurnalul, congresul partidului...orice.Asta ca sa nu uitam. "Piedica in calea uitarii".
Pentru nostalgici am eu niste delicatese chiar acum si aici.
PS Dupa 2 zile mi- au aparut comentariile pe blogul iliescian. Miracol. Ne miscam greu , tovarasi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu